Feeds:
Articole
Comentarii

DSCF4355

Nu, nu m-a calcat trenul, nu m-am otravit din greseala cu cerneala din calimara, n-am baut apa gainilor si nici nu m-am mutat macar pe alta planeta. Sunt vie si oarecum nevatamata! Adica ma uit la picioare si n-am nimic, daca am ceva trebuie ca am la cap. Pentru ca nu am mai scris in ultimul an nimic, pentru ca n-am mai facut multee din cele frumoase si bune pe care le faceam odata, am fost nevoita sa-mi gasesc o ocupatie prin care sa ma exprim, ca sa nu mi se imprastie creierul inainte de vreme. Am gasit ceva foarte interesant, o activitate de care pare ca mi se face drag pe zi ce trece. Quilling-ul, ca asa se numeste tehnica de a infasura fasii subtiri de hartie si a le da apoi forma dorita, iti lasa posibilitatea sa te joci cu hartia atat de nelimitat pe cat ti-e imaginatia. Ei bine, imaginatia mea nu da nici ea peste margini secolul asta, dar macar ma bucur ca nu m-a parasit de tot. Pana cand o sa ma dea desteptaciunea afara din blog si o sa descopar  cum mai pot adauga o pagina  ca sa nu amestec tablourile cu scrisul(ca am de gand sa mai scriu!) o sa postez aici cateva lucrari ca sa va obisnuiesc ochii cu ele. Mai nou iubesc culorile. Fasiile de hartie au 3 mm latime si nu exista limita pentru ce poti realiza din ele. Sunt la inceput de drum in domeniu, dar merg pe doua picioare, ceea ce e destul de important. Imi urez succes!

DSCF4355

Un prim plan pentru cei care nu si-au luat lupa cu ei!:D

Cocktail!

Raceala ungureasca(luata din Austria) in corp traditional romanesc , tratata nemteste cu rodie turceasca, avocado asiatic, inhalatii cu eucalipt australian,  compresa inghetat- incalzitoare pe bumbac  egiptean(la gat)acoperita cu un fular din lana olandeza,  metoda fiind americana. Imi mananc  amarul imbracata intr-o pijama indiana(gri, cu decoltaj!), pe o saltea suedeza cu lenjerie mov din Bangladesh. Respir aer curat, privesc prin fereastra cerul nemtesc, ma  gandesc la muntii francezi pe care i-am ratat azi, beau apa din sticla romanesca si un cocktail international de o culoare dubioasa dintr-un pahar chinezesc.  Fredonez un cantecel englez in timp ce descarc poze dintr-un aparat japonez.  Sunt inconjurata de dragoste. In casa sunt iubita bucovino-ardeleneste, pe strada sunt privita arabeste,  cand mi se adreseaza cineva  in germana ridic din umeri romaneste si vorbesc o engleza nepamanteana(dupa cum ma privesc ei) cand e musai sa spun ceva.  Neuronul mi se odihneste.  Am un sentiment ceresc.  Cred ca sunt pe-aproape portile Paradisului!

 

Pe vremea cand mancam Facebook pe paine(si nu stiam de ce ma ingrasam!), un gand nu vru sa iasa din capul meu decat cu rime! L-am asternut usor in status si iaca ce-am trezit in altii:

 

Indiscreta:

Foaie verde-n cerc rotund(!)

Mie-mi vine sa ma tund!
O fi clar semn de sminteala
Daca-mi vine sa-l tund…cheala?!

Lumi :

Foaie verde’n cerc patrat, lasa vorba, treci la fapt!

 

Indiscreta:

Frunza verde bibelou. Dă sa-ncerc întai p-al tau!

 

Lumi:

Frunza verde de cicoare, cum sa nu, sint amatoare, da’ doar p’al’ de pe picioare!

Simona:

Frunza verde de rachita

Este clar ca esti smintita!

Pune foarfeca in cui

Lasa par la locul lui!

Pandalia vine , trece,

“ Tu ramai la toate rece!”

 

Thomas:
Frunza verde …de Paris
Tunde-l ca Viorel Lis
Si-ti faci freza cu stergaru
Ca monsieur Marin Moraru..
Iar de vrei sa intri-n mare
Si sa nu-l incurce valu
Fa-ti la ceafa o carare
Precum Bercea Mondialu

 

Indiscreta:

Frunza verde contra tus(e)i
Eu vreau cap ca al lui Gyuszi,  (bec!)

Sa nu mi se-ncurce coama.

Da’ ma tem ca moare mama!

 

Thomas:
Atunci nu mai tunde oaia
Si pastreaza-ti toata claia,
Ca sa n-o superi pe mama
Ramai tot ca Valderrama

 

Indiscreta:

Stea albastra-n colt de noapte,
P-asta-l stiu de cand beam lapte!
Insa acu’ ma-ncearca teama:
Chiar arat ca Valderama?!

Ca ma tund si io si mama!:))

Indiscreta:

Aplauze v’aduc cu tona:
Lumi, Robert si Simona.
Si din pat, cum stau in cot,
Va salut. Cu par cu tot!
Iar sub par, se spune bine:
„Cap sa fie. Mintea vine.”

Daniel:

Foaie albastră de FEISBUK
Una spun si-apoi ma duc:
De atata poezie
O sa facem toti chelie.

Indiscreta:
Ori va dati cu alifie,
Ori va puneti palarie!
Ca eu tot fac poezie.
Creanga verde de cires,
Langa Feisbuc mi-am pus pres!
Creanga verde lemn de nuc
Asta spun si-apoi ma culc!

 


Printre bolile urate ale mintii umane adulte, una este ridicata la rang de virtute si desi mirosi a mort, tu n-ai loc sa te misti din cauza aurei tale miruite de om istet si abil! Una din binecavantarile(devenita blestem) primite odata cu nasterea noastra este minunea de a nu ne putea fi cunoscute gandurile.  De-aici tragedia: nu conteaza ce gandesti, important e sa se priceapa gura sa salveze situatia cand nu gandesti frumos, sau nu iti permiti sa te expui!

Am ajuns la performanta de a ne ascunde in spatele cuvintelor  si dragostea si ura. Credem ca adevarul raneste asa ca luam un compliment, ii dam niste haine cu 4 masuri mai mari si ti-l servim. Adevarul ti-l strecuram ironic, in gluma, la momentul potrivit. Cu tensiunea ridicata la cote maxime, inca avem puterea sa zambim si sa spunem „nici o problema”, cand de fapt am vrea sa te strangem de gat, si nu de drag! Pe masura ce crestem, se dezvolta si simtul prefacatoriei, al exprimarii in cuvinte cu nenumarate intelesuri cu ajutorul carora putem sa ne sustragem cand suntem prinsi la colt de vreo minte agera. Ironia devine elevata, simtul umorului capata valente batjocoritoare pe ici pe colo si fereasca sfintii sa intri in „gura” unui om „cultivat”: te farama in bucatele mici, folosind  cuvinte alese cu grija si pe cand tu inca digeri, el/ea au si disparut, savurandu-si satisfacuti desteptaciunea.

Dintre toate durerile secolului(si nu-s putine) cea mai crunta este singuratatea pe care o suporti pana la moarte daca trebuie, dar nu cumva sa  spui cuiva ca simti ceva pentru el/ea, ca-ti pasa ca traieste pe aceeasi lume cu tine, in acelasi timp. N-avem timp sa mai cautam omul din spatele cuvintelor, si nici pe noi nu ne mai intreaba nimeni ce mai visam, ce mai iubim…

Am devenit experti in jocul asta nebun. Trecem unii pe langa altii, ne privim, ne mirosim, ne admiram(in taina!) si ne vedem de viata mai departe. Nu deschidem gura decat pentru critica daca este cazul. Daca nu vrem nici sa criticam, ne vedem de treaba. Ne uscam cuminti.

Nici vorba nu ne mai e vorba. Avem pentru fiecare persoana in parte vorbe croite pe masura.  Pe masura interesului urmarit. Pe unul il repezim, pe altul il magulim. Unuia ne adresam cu formule de politete dar nu-i nici o urma de respect in spatele cuvintelor, altuia ii spunem ce nu i-am spune  daca ar scrie pe el functia.

M-as intoarce inapoi in copilarie unde nu stiam insemnatatea cuvintelor: ofiter, primar, judecator,  senator, general, ministru. Pe vremea aceea toti erau OAMENI! Unde-i  timpul acela cand nu stiam sa gandesc prea mult si ma exprimam asa cum simteam, pentru ca simteam?!  Azi imi impun si sa nu simt nu doar sa nu spun. Ne caram dupa noi toate durerile care ne-au atins vreodata si din cand in cand mai scoatem cate una doar pentru a o compara cu alta a altcuiva, dupa care sa concluzionam ca intr-adevar, nimeni nu a mai trait asa ceva vreodata in afara de noi. Ne intretinem ranile, zgarmam in ele zilnic,  nu cumva sa se vindece si sa nu mai avem parte nici macar de compatimirea noastra, dar le acoperim cu haine de gala, lungi, frumoase. Nimeni nu arata mai bine pe-afara. Muncim, zambim, vorbim, glumim ca sa lasam impresia ca suntem senini si curati si vai de cel care ar indrazni sa ne ridice un colt de palton sa se uite mai bine pe dinauntru, ca il intepam de nu se mai atinge de noi in veci.

Am devenit nuci. Ne purtam inimile invelite intr-o coaja groasa, nu cumva sa ni le atinga cineva. Dezavantajul este ca nucile nu primesc nimic din mediul exterior. Nu se pot apropia unele de altele, nu se incalzesc una pe alta, nu se imbratiseaza. Poate ca  miezul este bun, dar cine nu are chef sau timp sa sparga coaja, mananca alune! Iar nucile, cu timpul…seaca!

Dezavantajul cel mai mare este ca o nuca nu poate indeparta coaja altei nuci, oricat ar incerca! O mana da!

De unde invatam cum sa redevenim oameni simpli, fara replici atent mestesugite si fara glume cu tinta directa? Cine ne da jos din spate desaga cu amintiri care ne cocoseaza si cine ne scoate de pe noi cojoacele pe care le purtam unul peste altul desi ne sufocam de cald?  Mai ales, cine mai  asterne un sarut peste genunchii zdrentuiti, peste coatele strivite si peste inima franta…ca sa treaca? Mai exista maini care stiu sa mangaie bland si ochi care  stiu sa priveasca  in suflet si sa vada picatura de aur din gunoi?

Ce bine ca mai exista. Ce bine ca Fabricantul nu si-a dat demisia iar piese de schimb inca se mai gasesc.

Poetul Daniel Chirileanu a reusit sa exprime in versuri aceeasi idee. O poezie actuala pe care mi-o amintesc de fiecare data cand nu ma port cum ma purtam odata!

Nevoia de ferestre.

Sunt oamenii străini şi parcă nu se mai adună,
Ca nişte ziduri de beton, fără ferestre,
N-ai unde mai cerşi un colţ uscat de vorbă bună,
Ori un pahar răcoritor de bunăveste.


Ni-i inima, acum, cu porţi înalte către stradă,
Ferestrele nu se deschid decât spre sine;
Privirile ni-s fumurii ca geamul de paradă
Şi ne ascundem lacrima de rău şi bine.


Aşa ni-i de străină vremea, când spre seară,
Pe banca de la poarta inimii, uitată,
Schimbam cu unul din vecini o lacrimă amară,
Ori spovedeam vreo bucurie căpătată.


Purtăm în fiecare colţ de suflet candelabre,
E-atâta sete de lumină în mulţime;
Deschideţi porţile spre lume, ferecate, oarbe,
Daţi drumul la lumină peste-întunecime!


Nevoia de acum nu-i de benzină ori de pâine,
Ci de ferestre, larg deschise, către stradă;
De oameni buni şezând la porţi de inimi nestrăine,
De braţ prieten celui care stă să cadă.


Ieşiţi din voi, rămâneţi toată noaptea la ferestre,
Turnaţi ulei destul în candele, spre-afară!
Să fim lumină pe cărările terestre!
Măcar în dreptul casei noastre nimeni să nu piară!

Titlul a fost preluat din poezia Amaliei Uba, –  O lume goala de vorbe. 

Cumnata-mea!

Cand cineva traieste in orasul ala frumos din Germania si cand te mai plimba si prin orasele din jur si cate altele mai face, toate bune si frumoase, cum sa-ti permiti sa-i refuzi o leapsa?! Asadar, in cinstea doamnei Alm, care vru sa ma prinda cu mata-n sac(si ma prinse cu ea langa roata carutei!), iaca leapsa:

1. Go to the fourth folder in your computer where you store your pictures. (nu trisati!)
2. Pick the fourth picture in that folder.
3. Explain the picture.

4. Tag 4 people to do the same.

Cum lucrez la un proiect pe un laptop care, daca nu o sa se opreasca, o sa ma lase sa termin de scris postul asta, nu am in el prea multe lucruri personale dar imi permit sa descarc pozele din aparatul foto. Folderul impricinat este unul care chiar imi face cinste:)) (ca-s in el poze care asteapta postarea pe undeva), nu ca as avea vreo poza necinstita in casa mea, in oceanul de puritate in care ma scald dupa parerea specialistilor contemporani! Din aparatul meu foto coboara multe fotografii nereusite si mai sunt si unele pe care Alex, nepotelul meu mi le face mie cand il apuca dorul de arta si e in trecere prin casa mea cand il apuca. Iar cu pozele alea poti face orice altceva numai sa le arati cuiva nu!

Ca sa  nu mai lungim vorba, iata si imaginea norocoasa:

Dupa cum o sa aflati un pic mai la vale(!) nu-s o iubitoare de animale mari sau mici care sa locuiasca cu mine in aceeasi casa. Am o doza de iubire si pentru ele dar sa faca bine si sa se multumeasca cu ce le dau, o farfurie cu mancare si un loc binemeritat in curte. Ca-i suficienta pentru toti! Dar, anul acesta cand am implinit o frumoasa varsta, una mai frumoasa decat toate celelalte pe care le-am avut pana acum, am primit in dar o pisica. Gria o chema la stapanii ei, sau poate Grya cu y, si cum is o tipa desteapta, dupa indelungi cercetari am concluzionat ca numele are niscaiva legatura cu culoarea! Scuzati cuconfonia!  Gryuta mea a fost iubita din prima zi, mai ales de catre restul motanilor din urbe…drept pentru care in familia mea largita(adica pisica locuieste la bunica-mea in curtea vecina, ea fiinda mai cu suflet larg in ce le priveste pe imblanosate) au aparut mostenitorii! Trei la numar, dar doi disparuti subit si de negasit(le-o fi dat intalnire cineva de pe Facebook) iar supravietuitorul,  mandretea din imagine, este intoarsa zilnic pe fata si pe dos de catre mine in sedinte foto prelungite! Vorbesc despre el ca si maghiarii doar pentru ca nu mi-am permis sa-l caut la identitate sa vad daca ii sunt unchi sau matusa!
Constat(doar acum)ca desi are doua-trei saptamani, eu nu i-am pus un nume. Si de ce m-ar mustra constiinta, ce l-am nascut eu?

Leapsa e lacoma si mai vrea niscaiva raspunsuri din partea-mi, asa ca daca tot m-am apucat, sa fac pomana deplina sa spun tot din casa.

1. Zi-mi ceva despre tine. Gen cum te cheama, cati ani ai…

Ma cheama Monica si ma mai cheama si mama pe la ea sa o ajut la treaba! Acu’ in 15 minute.  Am o varsta frumoasa, doar am spus mai sus…cam coapta sa mai fiu confundata cu adolescentele dar cam cruda sa fiu o femeie la casa ei, cu copii cu tot! Doar am trecut de curand de 30 de ani si pana la 35 mai sunt cativa. Ca sa-i numar, mi-ar ajunge degetele de la piciorul gainii!

2. Ai porecle? Care?

N-am! O vreme, in copilarie mi s-a spus „vulpea”  doar pentru nimicul asta: furam ciocolata fratelui mei mai mic si ma ingrasam eu cu ea! Sunt o persoana respectabila, oamenii mi se adreseaza pe numele pe care mi l-a daruit mama si doar var-miu imi zice uneori „graso” ca raspuns la cuvantul meu de bune venit: „slabiciuneo”! Ah, da, imi mai sifoneza unii imaginea spunandu-mi: „urato”, asta de la blogul meu care si-a dat duhul odata cu yahoo ala de 360 de grade si care purta minunatul nume: „urata cu crengi doi! Asta pentru ca mai sunt si alte urate pe lume si una din ele a revendicat locul intai!

3. O melodie trista, una perfecta si 3 care iti plac mult.

Una trista: If Tomorrow Never Come,  una perfecta: nu-s decisa si nu ma grabesc sa ma decid! Si restul: The Rose,  N-am stiut si You Raise me Up

4. Ai animal de casa? Care?

Da, niste greieri, trei vrabii si o privighetoare care vine odata pe an si sta trei zile in visinul meu.

5. Daca ai avea un serial TV cum s-ar numi?

N-as avea!

6. Primul citat care-ti vine in minte. Nu trisa, fara Google!

„Viata are un mod de a egala lucrurile. Pentru fiecare femeie care nenoroceste un barbat, exista o alta care face barbat dintr-un nenorocit!”

7. Desenul animat preferat din copilarie.

Mirabela si galeata cu lapte!

8. Iti place inghetata?

Toata! Ba nu, nu-mi place aia care-ti ramane intinsa pe bolta palatina, adica aia plina de margarina si care costa un leu si ne pacaleau cu ea cand eram mici si un pic mai prosti decat acum! Nirvana sade’n top acum cand am mai crescut si din tot din prostie dau 10 lei pe una:)) macar odata pe vara.

9. Ce alt nume ti-ar placea sa ai, daca ai putea avea altul?

Malina. Il am deja, jumatate din tara ma striga asa. Jumatatea cealalta nu ma striga deloc!

10. Zi-mi un banc!

 Cateva femei, satule de sarcinile ce le revin zilnic, se intrunesc pentru a sta de vorba. Una din ele zice:
„Fetelor, noi facem toata treaba de zi cu zi in casa! Noi spalam, noi facem mancare, noi calcam rufele, noi facem curatenie etc. Barbatul ce face? Munca, televizor, munca, televizor! Eu zic sa punem piciorul in prag si sa facem greva! Nu mai facem nimic timp de o saptamana, sa-i vedem cum se descurca fara noi”!
Dupa o saptamana se reintalnesc pentru a povesti cele intamplate. Prima zice:
„Eu n-am mai gatit nimic! In prima zi n-am vazut nimic. A doua zi, nimic! A treia zi am vazut ca si-a facut o omleta!”
A doua zice:

„Eu nu i-am mai calcat nimic! In prima zi n-am vazut nimic, a doua zi, nimic. Abia in a treia zi l-am vazut ca-si calca singur o camasa.”

A treia zice:

„Eu nu i-am mai spalat nicio rufa!  In prima zi n-am vazut nimic, a doua zi, nimic…! Abia in a treia zi am inceput sa vad un pic cu ochiul stang!”

Leapsa merge unde vrea ea. I-am facut transfer de personalitate!

La final, o poza cu (am)belelele (de) pisici!

   

Varianta ocolitoare!

  • ce le poti face colegilor de camera nesuferiti? – vant de la balcon!
  • cum sa cresc inalt de un metru saptesase – te urci pe un ziar daca ai un metru saptescinci!
  • zi te rog daca a lesinat ce sa fac? – nu mai faci nimic, pleci si tu acasa!
  • cel mai mare tremur lume – inca nu l-am trait pe asta, nu stiu cum e!
  • isi face cu mana lui Radu – ce? pantofii?
  • luna cade pe pamant cand e cu tremur – da, mereu ma chinui sa o ridic la loc!
  • imagini de dragoste pe trotuare – ai vrea tu!
  • cum poti scapa de un barbat daca nu-l iubesti –  nu stiu draga, eu te pot invata cum sa scapi de el cand iubesti!
  • cele mai ciudate lucruri cu care oamenii dorm in brate – stalpi de telegraf.
  • daca nu ai lesinat niciodata o sa lesini – hmm, am lesinat…spune altuia!
  • blog indiscreta wordpress messenger – hotaraste-te…
  • daca visez ca ard lemnele – trezestete, ai uitat usa deschisa la soba.
  • se poate trai din genti handmade – da, daca sunt pline cu mancare.
  • a luat cineva somaj dupa liceu cu frecventa redusa? – nu stiu, eu am luat inainte!
  • unde gasesc maini personale? – de obicei ele trebuie sa-ti  atarne in dreapta si in stanga, direct din umeri.  Daca nu le gasesti acolo, uita-te bine ca cine stie pe cine colinda!
  • cum se face S de mana? – simplu. cu pixul.
  • e dimineaţă. putea la fel de bine să fie şi seară…cum putea la fel de bine să nu fie deloc. am închis laptopul – minunat,  acum fa bine si nu-l mai deschide!
  • ma voi cuibari – esti gaina? tre’ sa faci un ou?
  • trebuie sa stii sa razi – multumesc. stiu!
  • am dormit si am lesinat – te sfatuiesc sa nu te mai culci niciodata.
  • marea privita din spate – din spatele cui?
  • cele mai grase femei – nu-s aici, sunt in america!
  • cum sa cuceresti un barbat nehotarat – il bati la cap pana se hotaraste. sa-ti dea vreo doua.
  • fete bune de maritat – la depozit, te rog.
  • eu si tu pe plaja apune soarele – ai vrea tu!
  • cat de des sa suni un barbat? – cat de des poti. eventual si cu numar privat ca sa-l surprinzi.
  • gesturile disperate ale unui barbat indragostit – cauta in literatura SF!
  • semne ca te pretuieste – unde preferi semnele,  in jurul ochilor?
  • cum se planteaza malina – malinul se planteaza, malina se naste!
  • am taiat un cocos de trei ani cum sa-l fac sa fiarba mai repede – trebuia sa-l fierbi de-atunci!
  • cum iti provoci un lesin – simplu!
  • barbatul nu te scapa din ochi – ar fi grav daca te scapa de-acolo si mai e si foarte inalt!
  • jocuri care tre sa iei din statie oameni si sa-i duci la locul respectiv – se numesc: RATC in Constanta,  RATB in Bucuresti s tot asa!
  • cum sa fac la mess sa scriu cu spatiu cand vorbesc cu alt cineva – te muti  cu scaunul un pic mai la dreapta!
  • tu suferi si el pleaca – da, nenorocitul!
  • ce faci sa uiti un barbat? – il pui intr-un colt pe balcon si pui o carpa peste el!
  • unu si cu unu cate fac? – doua, cate una pentru fiecare.
  • azi dimineata am deschis calculatorul si brusc, o fereastra a aparut din senin ,,aveti un mesaj nou ! – dar ce calculator ai tu, ca la noi oamenii de rand, computerele obisnuiesc sa faca treburi de-astea?!
  • mia-m luat mandra frumoasa – buun, acum ca nu mai esti precupat sa te insori, poti sa inveti si sa pui cratima unde trebuie.
  • vreau sa mor monika – imi pare rau dar daca te-ai nascut ioana nu poti sa mori monika.
  • ce facem in seara de lesin? – coacem ardei!
  • banii cheltuiti pe creier nu este niciodata petrecut in zadar – da, ai dreptate, nu-i mai cheltui deci pe alte prostii!
  • tatal meu si-a parasit familia pt o minora.e vrajit? – nu, e vrajitor daca a reusit.
  • e bine sa mergi suparat la culcare? – nuu,  stai treaz pana iti trece.
  • stralucesc complexa – ‘ai nu mai spune!
  • la cat timp te suna un barbat – la cat timp de la ce?!
  • cat e bine sa lasi sa astepte un barbat – depinde, dar intre 1 si 5 ani e ideal!
  • cum faci sa te viseze un barbat – foloseste-ti pila pentru unghii si scrie pe bmw-ul lui ca-l iubesti!
  • un barbat sta fara sa te sune? – o daa. mai ales daca nu are numarul tau de telefon.
  • mi-a spus ca sunt draguta – si ce trebuie sa ne spui si noua?
  • tu ma ridici si eu pot sta pe culme – nu stiam eu de ce tot cresc bicepsii mei!
  • cum e bine sa dormi cu picioarele spre usa sau cu capul? – cu capul, dar picioarele musai sa le ai dupa gat.
  • daca m-ar intreba cineva ce regret cel mai mult..as raspunde ca m-am despartit de un baiat diferit de toti – bun, dar nu te-a intrebat nimeni.

Cu un ochi, ca daca il deschizi si pe celalalt vezi si arabi si negri si japonezi.  Si romani, bineinteles.

Mi-au calcat picioarele(amandoua) pe locul asta al carui nume eu abia stiu sa-l scriu: Deutschland! Nu stiu de ce se chinuie ei sa-i spuna asa, cand e asa de simplu sa spui Germania!

As putea scrie trei zile si 4 nopti impresiile mele asupra lucrurilor si oamenilor de pe-aici, dar de ce s-o fac?! Mai bine noptile le dorm ca sa am energie ziua sa alerg de colo-colea! Vremea este frumoasa, orasele astea la fel, sirienii si mai si! In fiecare zi iubesc o alta nationalitate.  Au trecut prin inima mea italienii, indienii si m-am impotmolit la sirieni de doua zile. Ei imi fac cu ochiul mai frumos din masini. Si ce ochi!

Asa ca dorm, mananc, beau(suc de mere si apa de la robinet fara giardia!) merg pe jos, pe sus, vad locuri frumoase, rad, vorbesc, cant pe strada(nu numai eu fac asta), ma uit dupa cladiri si ma plec in genunchi prin iarba sa fotografiez cate-o buruiana mica. Si cate-un domn mare!

Pana imi trece lenea si m-apuca povestitul atasez o imagine cu activitatea mea de baza: uitatul! Prin copaci, prin magazine, prin obiectiv! Si ma mai uit si in ochi. In ochii tuturor care vin din directie opusa. Si culmea, unii stiu sa zambeasca. Fenomenal.

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 37 de alți urmăritori